Putine localitati sunt atat de cunoscute ca Sannicolau-Mare. Faima i se datoreaza descoperirii vestitei comori. Insa investigatii si periegheze arheologice, desfasurate sub indrumarea profesorilor de istorie de aici, cu incepere din 1966, au contribuit la largirea considerabila a cunostintelor despre trecutul istoric al localitatii. O sumara, doar, trecere in revista a acestor marturii este convingatoare. Din perioada neolitica doua puncte arheologice atrag atentia: "Seliste" la est si "Bucova" spre sud-vest; ele contin urme de civilizatie umana din cultura Cris-Starcevo, considerata ca o prima cultura agricola. Neoliticul care face trecerea de la epoca pietrei spre cea a metalelor, este reprezentat in punctul "Bucova" prin vase si fragmente ceramice, iar in "Seliste" de cateva vetre de locuinte. Din perioada bronzului, descoperiri facute la Sannicolau-Mare caracteristice culturii Periam-Pecica, vorbesc despre nivelul de civilizatie al locuitorilor acestei zone. Epocile Latene si Hallstatt, corespunzand celor doua perioade ale fierului, prin descoperirile de pe vatra orasului, confirma evolutia ascendenta a civilizatiei geto-dacice locale. Importanta deosebita a Muresului ca artera de comunicatie si circulatie a marfurilor precum si apropierea orasului de azi de rau, a avut consecinte insemnate asupra dezvoltarii asezarilor dacice si daco-romane de pe actuala vatra a orasului. Urme consistente din perioada romana descoperite aici: ziduri, monede, ceramica, caramizi cu stampilele Legiunii XIII Gemina, necropola romana din jurul fabricii de caramizi, monumentul funerar, confirma existenta unor asezari si gradul lor de civilizatie, la pragul dintre lumea rurala si cea urbana de rang opidan. Cercetari arheologice din veacul trecut au aflat la "Seliste" diverse obiecte de uz curent precum si o moneda de argint de pe vremea imparatului Galba. La inceputul veacului nostru in acelasi punct arheologic s-au mai descoperit vase si fragmente ceramice, monede romane ce acopereau perioada de la Traian la Aurelian. Intr-un punct invecinat cu "Seliste" si anume "Promontoriu" muncitorii fostei fabrici de caramizi au aflat vase, cutite, topoare, coliere, fibule, atestand atat o asezare, cat si o necropola. In 1911 s-a descoperit pe str. V. Babes o inscriptie romana, aflata azi la Muzeul Banatului. Textul ei: M(arcus) Aur(elius) Timo AN(norum) XL Vet(eranus) Leg(ionis) XIII G(emina) Aur(elianus?) Firminus Tub(icen) h(aec) P(osuit), probeaza ca a fost ridicata ca monument funerar de catre gornistul legiunii a XIII Gemina Aurelius Firminus in memoria lui Marcus Aurelius Timo. Continuitatea locuirii daco-romane pe vatra actuala si in spatiul din jurul orasului este atestata de interesante descoperiri arheologice, intre care se remarca monedele din vremea lui Constantin cel Mare, ceramica de factura daco-romana , inclusiv o fusaiola cu semnul crucii, desemnand existenta unor comunitati crestine. Evolutia sociala a obstilor daco-romane si romanesti in procesul lor firesc din partea a doua a primului mileniu al erei noastre duce la constituirea de formatiuni social-politice. Existenta acelui voievodat banatean condus in sec. X de catre Glad si in secolul urmator de un descendent al acestuia, Ahtum, precum si stabilirea resedintei acestei formatiuni la urbs Morisena (Cenadul de azi) sunt fapte care confirma, indirect, si evolutia societatii umane ce locuia pe actuala vatra a orasului. Ea se afla cuprinsa in aceasta formatiune: voievodatul si, avand in vedere, cei 7 km care o despart de Cenad, putem aprecia atat dezvoltarea civilizatiei umane, cat si relatiile sociale. O buna parte a luptelor duse de Ahtum pentru neatarnarea voievodatului sau s-au desfasurat in imediata apropiere a orasului de azi. Trupele au trecut de cateva ori prin localitatile ce se aflau pe aceasta vatra. Putem presupune, cu deplin temei, ca si localnicii au participat la aceste lupte pentru pastrarea libertatii lor. Marturiile arheologice citate aici se pastreaza in punctul muzeal al orasului, adunate prin stradaniile elevilor si profesorilor, ca si la Muzeul Banatului din Timisoara. Putand fi admirate de catre oricine, ele confirma vechimea si continuitatea locuirii umane aici.
(http://www.banaterra.eu/romana/s/sannicolau-mare/index.htm)
