Activitati educational-culturale

La întrebarea contelui Nako Alexandru

dacă acceptă titlul de „consilier aulic imperial”

pentru a nu mai candida la alegerile parlamentare,

Dl. Dr. Nistor Oprean răspunde: ”Domnule conte,

eu am o comoară care valorază mai mult decât

milioanele de titluri şi aceea se cheamă: CINSTE”

Cap. 10 ACTIVITĂŢI EDUCAŢIONAL - CULTURALE

Deviza gimnaziului „Principele Carol”

(-1925-) „Sănătate, virtute şi cultură”

10.1. Învăţământul

Filosoful german Leibniz, care a recunoscut marele merit al şcolii în viaţa omului şi a popoarelor, a spus:”Daţi-mi şcoala şi amvonul si voi reforma lumea”, iar marele cărturar Petru Maior spunea:”Lumina o dă şcoala şi biserica a cărei lumină ne luminează calea vieţii”.

Aceste două cugetări redau, cât se poate de clar, rolul pe care l-a avut şi îl are şcoala în viaţa unei comunităţi, iar biserica, care este mama şcolii, a fost şi va rămâne cea care i-a îndrumat pe oameni să înveţe şi să aleagă calea cea bună a lui Dumnezeu.

Istoria învăţământului, în această parte a Banatului, a transmiterii culturii materiale şi spirituale a înaintaşilor tinerei generaţii, s-a încadrat activ în această cultură, începând odată cu „şcoala din tinda bisericii”.

Istoria învăţământului din localitate este legată de cetatea Morisena (Cenad), care a fost multă vreme centrul principal al Banatului medieval.

Inscripţiile, găsite la Sânnicolau Mare şi la mănăstirea lui Ahtum de la Cenad, scot la lumină existenţa unui învăţământ şcolar mănăstiresc, pe la 1030, in limba latină. Voievodul Ahtum construieşte, în anul 1008, în cetatea Morisena, „Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul” cu egumen şi călugări greci (ortodocşi), aduşi de voievod de la Vidin şi de la mănăstirea Sf. Gheorghe de la Orozlamus (Maidan- Serbia).

În anul 1029, la venirea călugărilor latini, în frunte cu benedictinul Gerard De Sagredo cărora li se pune la dispoziţie mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul, începe creştinarea populaţiei din S-E Europei.

Benedictinul Gerard înfiinţează la Cenad o şcoală veche documentată, frecventată de 30 de elevi. După anul 1030, Cenadul devine astfel sediul episcopiei catolice şi centru de elaborare a actelor scrise.

Istoricul orasului

DICTONUL DE VIAŢĂ TRĂIT

SPECIFIC ORAŞULUI

,, APA TRECE, PIETRELE RĂMÂN”

3.ISTORICUL ORAŞULUI

Istoria prezenţei umane în vatra localităţii Sannicolau Mare, depăşeşte cu mult evul însemnărilor documentare, având rolul unui complement necesar şi util, înţelegerii unei lungi, frământate dar şi fascinante istorii ale acestor locuri, mai mult trăite decât înţelese de istorie.

Această zonă a reprezentat de-a lungul istoriei, o zonă de interferenţă a două direcţii politico-militare şi spirituale fundamentale;

a). Orientală – vehiculate de imperiul Bizantin şi cel Otoman

b). Occidentală – dinspre Europa apuseană spre orient

În acest context se înscrie şi această vatră străbună, care a fost martoră oculară a istoriei universale în partea de S –E a Europei.

Paleta vestigiilor arheologice atestă prezenţa unei aşezări omeneşti din vremuri îndepărtate adăpostind o populaţie de agricultori, vânători, meşteşugari a căror existentă era facilitată de clima blânda, solurile fertile, abundenţa apei râului Mureş şi Arancăi şi a pădurilor (Zăbrani şi Lunca Mureşului).

De-a lungul timpului, comunitatea umană stabilită sau aşezată temporar pe această vatră, a parcurs diferite etape ale civilizaţiei, de la cele mai vechi până în prezent. Localitatea Sânnicolau Mare ca de altfel tot Banatul, prin descoperirile ultimilor decenii, au scos la lumină vestigii aparţinând marilor diviziuni ale istoriei paleolitice, neolitice, epoca bronzului şi a fierului. În jurul anilor 6000 î.e.n. s-a produs geneza neoliticului fiind identificată între localitatea Cenad şi Beba Veche, iar în epoca timpurie a bronzului (1800 –1550 î.e.n.) au fost identificate culturile Mureş –Periam şi Criş – Starcevo.(17) Cercetările arheologice din Selişte (N) şi Bucova (S) au demonstrat concludent că făuritorii şi beneficiarii civilizaţiei bronzului şi fierului au fost tracii nordici şi urmaşii acestora geto-dacii care erau cei mai drepţi dintre toţi locuitorii Thraciei, scria Herodot.(39) Aşezările de-a lungul râului Mureş au suferit toate transformările timpului, iar geto-dacii din această parte au fost puternic influenţaţi de celţi-populaţie indo-europeană-ce a stăpânit efectiv Banatul din a doua jumătate a secolului IV.î.e.n..